Nu am mai postat de mult.S-au intamplat atat de multe...Ne-am impacat,sunt fericita,implinita si ador sa ma simt atat de iubita si protejata...dar totusi...parca ceva sa schimbat...nu mai suntem noi...aia de acum o luna...Parca nu mai e ca la inceput, ne-am mai maturizat.Sau asa cred eu.
Ati simtit vreodata ca aveti tot, ca sunteti fericiti, dar totusi fericirea nu e completa pentru ca nu va mai recunoasteti, eu una nu ma mai recunosc.Ma uit in trecut, cand ERAM o fata impulsiva, care se enerveaza la orice gluma proasta de a ta si rade in hohote cand faci vreo gafa', foarte copilaroasa dar care totusi mascheaza aceasta naivitate, parand destul de matura.ACUM sunt mai intelegatoare, mai calma ,incerc sa rezolv problemele fara cearta, am mai multa rabdare.
Poate faptul ca l-am pierdut odata ma facut sa il pretuiesc mai mult si sa imi dau seama ca nu orgoliul si mandria sunt cele mai importante si cateodata trebuie sa lasam de la noi pentru a fi bine.
Iartama si . . . Te iubesc!