Totul a inceput si incepe pe strada de la copiii uitati, nimeni nu vrea sa-i vada. Multi nu vor, nu pot sa-i inteleaga, sa-i ajute sau sa-i ocroteasca.
Ne-am dat seama ca traim intr-o lume falsa, fara speranta, dar pacat, deoarece este cam tarziu acum...copiii au inceput sa creasca.
Ghici ce? Tu ce vezi la fiecare colt de strada? copiii, tinerii, adolescentii se imbata, fumeaza, se drogheaza. Poate din prostie, disperare, smecherie, probleme in familie. Cert e ca nimeni nu vrea sa-si asume responsabilitatea. Stii??.. Poate asa au fost si parintii lor candva sau au ajuns neputinciosi din cauza stresului, sau poate doar nu le pasa... Ce exemplu sa dai copilului tau atunci cand in casa ta este un haos total, iar de persoana lui nu te interesezi. Imaginea fixa a dezinteresului il duce pe copil in intuneric. Nu stiu, dar n-am nici cea mai mica urma de indoiala ca nimic nu se opreste aici.
Parerile sunt impartite, fiecare acuza si arata in toate partile. Vina e a tuturor. Toti discriminam. Si am gasit raspunsul: "ANTURAJUL". Toti au mai zis asta, dar nimeni nu mai ia in seama aceste banalitati. Dar fii mai atent. O zi dupa scoala, langa scoala, in cartier, in parc, cu o gasca de prieteni. E OK pana aici. Prima bere, primul fum de tigara, primul pachet de tigari, primul club, prima petrecere, primul contact sexual si dupa pierzi totul de sub control. Zici ca te lasi, dar totusi, inca o zi, urmatoarea ziua ce vine si tot asa. In acest fel se manifesta dependenta. Si da, e de neoprit. Toti zic ca pot, ca ei sunt puternici. Nimeni nu e daca nu iti doresti din tot sufletul, nimeni nu are cum sa se "descatuseze". Da, poate exagerez, dar asta e realitatea de zi cu zi. O realitate dura in care tu traiesti si esti personajul principal al propriului rol in propria viata.
Poate iti aduci aminte cand veneai la mine si imi plangeai pe umar, te strangeam puternic la pieptul meu, te ascultam si iti priveam ochii ce aratau regrete si nescapare, teama de tine insuti. De multe ori ma rugam pentru tine, pentru ca nu meriti sa fii condamnat la intuneric si sa nu vezi, sa nu simti stralucirea soarelui peste viata ta. Traieste-ti libertatea, fii liber! Mi-ai spus ca sunt eroina ta, fiindca doar eu stiam cum sa te strang in brate cand sufletul iti plangea. Ai cazut, dar te-ai ridicat, ti-ai ascultat glasul inimii ce striga "OPRIRE" in adancul tau. Acum traiesti curat, fiindca ai realizat ca placerea este doar pentru moment si ai dat cu piciorul tuturor lucrurilor ce ti-au adus lacrimi de regrete. Cine trece peste aceste ispite este numit erou. Acum esti tu si asta conteaza Nu mai esti dependent de intuneric, de frica, de tradare, de chin, de durere. Acum esti dependent de libertate, iar aceasta libertate vine din suflet si e pura. Toti care au trecut prin aceste ispite, inteleg cursul acestei povesti reale si..chiar doare sa vezi ca mai sunt si nu poti fi tu sa-i opresti...Pentru cei care inca sunt in intuneric se mai poate spune ca.. Au fost lacrimi de copil uitat, a fost nepasare de parinte vinovat!!...
